Azi spunem LA MULȚI ANI unui oraș din inima Țării Cerurilor Deschise…
Făgăraş (în maghiară Fogaras, în germană Fogarasch), municipiu din judeţul Braşov, Transilvania, România care are o populaţie de 30.714 locuitori. Înainte de Unirea Transilvaniei cu România oraşul a fost centrul administrativ al comitatului Făgăraş, iar între 1920 şi 1950 a fost reşedinţa judeţului Făgăraş. La ieşirea din Făgăraş spre Braşov se află centrul geografic al României. Coordonatele exacte ale punctului respectiv sunt 45º50’ latitudine nordică şi 24º59’ longitudine estică.
Municipiul Făgăraş se află situat pe traseul şoselei DN1, la 66 km de oraşul Braşov şi 76 km de oraşul Sibiu, pe malul râului Olt, la poalele Munţilor Făgăraş. Din punct de vedere geografic oraşul Făgăraş este situat în zona numită Ţara Făgăraşului, una dintre cele mai vechi şi importante zone geografice şi etno-culturale din România. Această zonă se mai numeşte Ţara Oltului şi se învecinează cu Ţara Loviştei, Ţara Bârsei şi Ţara Amlaşului.
Aşezarea este atestată documentar din anul 1291 sub numele Fogros.
Cetatea a fost construită în anul 1310 de voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor (Opor).
Cetatea Făgăraşului, împreună cu Amlaşul, au fost acordate în Evul Mediu de regii Ungariei ca feude domnilor munteni care se puneau sub protecţia lor. Între aceştia s-au numărat Vladislav Vlaicu (1364-1377), intitulat «Vajvoda Transalpinus et banus Zeverino necnon dux de Fogaras», şi Mircea cel Bătrân, voievod al Ţării Româneşti, (1386-1394 şi 1397-1418), care a purtat şi titulatura de «Amlaşului şi Făgăraşului herţeg».
Cetatea Făgăraşului a trecut, în decursul timpului, pe rând în posesia unor boierii făgărăşeni şi voievoizi.
În timp oraşul a devenit un important centru politic, mai ales datorită găzduirii dietelor, ca reşedinţă princiară, precum şi pentru faptul că în secolele al XVI-lea – al XVII-lea, a fost scaun superior de judecată.
În 1721 Făgăraşul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), reşedinţa episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a cetăţii. Însă episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să stea la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos. La Făgăraş, episcopul Giurgiu a ridicat la rang de catedrală episcopală Biserica „Sf. Nicolae”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu. De atunci titulatura episcopiei a fost schimbată în „Episcopia de Făgăraş şi Alba Iulia”. La Făgăraş, episcopul Inocenţiu Micu-Klein a locuit într-o casă construită în 1727, iar în 1737 şi-a mutat reşedinţa episcopală, printr-un schimb de proprietăţi, la Blaj, pentru a se afla în centrul teritoriului episcopiei.
Arhitectura istorică a oraşului trimite cu gândul la meşteşugarii care s-au aşezat în Târgul Făgăraşului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole şi ale micilor meşteşugari. Stilul arhitectural este puternic influenţat de cel al coloniştilor saxoni, îmbinat începând cu secolul al XVIII-lea, cu barocul austriac.
În Ţara Făgăraşului se regăsesc numeroase vestigii istorice, culturale şi edificii religioase care atestă vechimea acestor meleaguri, cum ar fi:
Cetatea Făgăraşului
Biserica fortificată din Cincu – (secolul al XII-lea);
Mănăstirea Cârţa, care aparţinea ordinului monastic catolic cistercian, din satul Cârţa (1202);
Bazilica, din satul Hălmeag (secolul al XIII-lea);
Biserica fortificată din Cincşor – (secolul al XIV-lea);
Mănăstirea Sâmbăta de Sus, din satul Sâmbăta de Sus, construită în 1657;
Biserica „Sf. Nicolae”, construită în 1697 de Constantin Brâncoveanu;
Biserica reformată, construită în 1712;
Biserica „Sf. Treime”, construită în 1783, cu picturi murale din 1791;
Casa Memorială „Badea Cârţan”, din satul Cârţişoara
https://ro.wikipedia.org/wiki/Făgăraș
http://www.agerpres.ro/…/documentar-725-de-ani-de-la…
Prezentare grafică și colaj foto: arh. Cireşica Micu
