Arhitectura (latina architectura, din grecescul ἀρχιτέκτων arkhitekton „arhitect”, din ἀρχι- „șef” și τέκτων „creator”) este atât procesul, cât și produsul planificării, proiectării și construirii clădirilor sau a altor structuri. Lucrările arhitecturale, sub forma materială a clădirilor, sunt adesea percepute ca simboluri culturale și ca… opera de artă (desigur, acolo unde e cazul!). Civilizațiile istorice sunt adesea identificate cu realizările lor arhitecturale care au supraviețuit vremurilor…

Practica, care a început în preistorie, a fost folosită ca modalitate de exprimare a culturii pentru civilizații de pe toate continentele. Din acest motiv, arhitectura este considerată a fi o formă de artă. Textele despre arhitectură au fost scrise din cele mai vechi timpuri. Cel mai vechi text care a supraviețuit despre teoria arhitecturii este tratatul DE ARHITECTURA din secolul I d.Hr., al arhitectului roman Vitruviu, conform căruia o clădire bună întruchipează firmitas, utilitas și venustas (durabilitate, utilitate și frumusețe).

Arhitectura a început ca o arhitectura vernacular, rurală, care s-a dezvoltat de la încercare și greșeală la replicarea cu succes. Arhitectura urbană antică a fost preocupată de construirea structurilor religioase și a clădirilor care simbolizează puterea politică a conducătorilor, până când arhitectura greco-romană a mutat accentul pe virtuțile civice.

Poate că… în vremurile noastre…n-ar strica să luăm aminte…! Mai ales atunci când e gândit un proiectde dezvoltare urbană/rurală…

foto: Facebook, ziare.com