Pe la mijlocul lunii ianuarie a acestui an aparuse prin presa centrală următoarea informație: „Primăria Sectorului 1 dorește să exproprieze/achiziționeze, în anul 2022, 5 clădiri monument istoric pentru a le consolida și pune în valoare. Pe lista de achiziții se află și Casa Radio, clădirea abandonată care mutilează imaginea Capitalei București. Clotilde Armand afirmă că scopul său este de a reconstrui orașul, dar și să-i protejeze istoria. Aceste clădiri au mai fost incluse, în trecut, în diverse proiecte și intenții, niciodată finalizate”.

 Mai precis, Primăria Sectorului 1 informa că are în plan să exproprieze/cumpere, în anul 2022, un număr de cinci clădiri clasificate drept monumente istorice, pentru a le consolida și pune în valoare: fostul hotel Dunărea, Casa Miclescu, Casa Petrescu, atelierele Berthelot (unul din sediile Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”) și blocul Ciclop de pe bulevardul Magheru.

Și… bine ar fi să se ăntîmple ceva CU ROST, ceva BINE GÂNDIT pentru că aceste clădiri fac parte din patrimonial construit al capitalei, și țin într-nsele adevărate pagini deistorie ce nu merită să ajungă într-o bună zi… grămezi de moloz sau batjocura unora…

 Una dintre construcțiile vizate este și Garajul Ciclop, construcție cu un concept unic în România în epoca în care a fost realizată.

Garajul Ciclop constituie una dintre construcțiile de referință pentru arhitectura modernistă din perioada Micului Paris și primul imobil european ridicat cu sistem anti-seismic pe role, cu o structură de rezistență realizată integral din beton armat. Clădirea a avut funcțiunea inițială de garaj supraetajat și atelier auto,

Interiorul dezvaluie o concepție structurală remarcabil de modernă pentru momentul construirii și este organizat în jurul unui atrium ce se desfășoară pe înălțimea a patru etaje, cu două rampe laterale pentru accesul mașinilor. Asta, în contextul în care, actualul Bulevard Magheru devenise, în perioada interbelică, cea mai modernă arteră din București. Â

 În anul 1915, terenul din Bulevardul Brătianu 42, colț cu C. A. Rosetti se afla în proprietatea lui Dumitru Marinescu Bragadiru (1842-1915), ajuns al treilea industriaș al Europei la început de secol XX, așa cum consemnează www.wall-street.ro.

Ulterior, în 1923, moștenitorii săi devin proprietari în indiviziune ai imobilului, compus din clădire și teren de 3.600 mp, iar pe 8 martie 1928 se semnează contractul de închiriere între aceștia și Societatea Comanditară CICLOP pentru „o parte din imobilul situat în Bulevardul Brătianu 42”.

Foto. Facebook, horia George Ioniță/ thereart.ro