
„Bloc Art Deco cu 2 catarge decorative pe str Gheorghe Danielopol colț cu Poenaru Bordea, în spatele șirului de blocuri de pe Bd. Unirii.
Arhitect: Jean Monda.
Așa arată toată zona, închipuiți-vă câte clădiri interbelice superbe au fost demolate de nebun pentru măgăoaia lui și bulevardul care e mai lung și mai lat decât Champs Elysées”, scrie dl Ovidiu Neacșu, cel care a și postat imaginile pe o rețea de socializare.


Dacă am fi mai atenți, mai consștienți, mai… responsabili, dacă am iubi cu toții, MAI MULT și SINCER Bucureștii, am avea, poate, cea mai frumoasă capitală din Europa! Și… o uriașă, inspirată lecție de arhitectură, pentru acum și pentru viitor!
Jean Monda (născut la Ploiești, în familia unui pictor cunoscut) a fost unul dintre cei mai longevivi şi creativi arhitecţi români, fiind activ din anii 1920 până în anii 1980. Numele său este asociat în special cu dezvoltarea stilului Internaţional Modernist în România, fiind de asemenea unul dintre arhitecţii postbelici care au menţinut standardele înalte ale profesiunii în condiţiile dificile ale regimului comunist. Pentru cei ce vor să ştie mai mult despre creaţiile sale interbelice, la începutul războiului a fost publicată o biografie în limba franceză: „Jean Monda, architecte”, Luceafărul, 1940. Am găsit în timpul muncii mele de teren în Bucureşti, o clădire de un foarte interesant design timpuriu Monda (din anul 1931, după cum indică tableta de nume prezentată mai jos), care prin jocul de volume şi întrepătrunderi stilistice imaginative, îl trădează pe creator ca pe un arhitect talentat de mare potenţial.
*Jean Monda este unul dintre pionierii arhitecturii moderne din România, având în palmares o varietate de programe de arhitectură, dintre care cele mai numeroase au fost imobilele de raport realizate între anii 1926–1940, concursuri publice, premii și mențiuni, numeroase lucrări teoretice în domeniul arhitecturii, alături de activitatea de profesor. Câteva dintre clădirile reprezentative pentru creaţia sa sunt: Cinematograful Festival (Regal) − Bd. Elisabeta, imobilele de raport Th. Nicolau − Bd. Dacia 42, imobilul cu magazine Frascati – Calea Victoriei 33, azi Teatrul Constantin Tănase (într-unul dintre apartamente, locuia Jean Monda), imobilul din Bd. N. Bălcescu 7-9, imobilele din str. Armenească 10, 17 și 47, imobilul David din str. Radu Calomfirescu 7, imobilul prof. dr. Gh. Marinescu din str. Danielopol 3-5, imobilul Engler − str. Maria Rosetti 15, apartamentele de închiriat ing. Emil Prager din Bd. Dacia 61A, B și C, imobilul Solacolu − str. Dionisie Lupu intersecţie cu str. C.A. Rosetti (aici a locuit arhitectul), imobilul ing. Jean Berman − str. Logofăt Luca Stroici 35, imobilul de apartamente din str. Eforie 6 având sală de cinematograf, imobilul cu sală de cinema (azi, Cinema Studio) − Bd. Magheru 27. În anul 1940, Jean Monda publică în limba franceză cartea Jean Monda. Architecte, în care își prezintă câteva dintre imobilele pe care le-a proiectat în perioada 1926–1940, punctând inovaţia stilistică a acestora, tendinţa de simplificare a liniilor și volumelor, folosirea noilor materiale, renunţarea la decorarea faţadelor cu elementele „vechii arhitecturi”. În viziunea lui Jean Monda, acest stil, sincer și logic, se potrivește temei imobilului de raport și exprimă funcţiunea mașinii colective de locuit (sursă: ibn.idsi.md).