De ce, oare, aceasta vilă istorică arată în halul ăsta?!?!?!?!?
Aflată la intersecția dintre Splaiul Independenţei 74 și Strada B.P. Haşdeu, Casa Pompiliu Eliade a fost proiectată de către arhitectul Henry- baron de Susskind, după desenele inițiale ale lui B. P. Hașdeu. Acesta din urmă, bun prieten cu Pompiliu Eliade, i-a schițat chiar înainte să moară planul unei case. Construcția a fost finalizată în 1907. Casa este construită în stilul Art Nouveau, iar asemănările cu castelul Iuliei Hașdeu din Câmpina sunt de natura evidenței.
Pompiliu Eliade a trăit între anii 1869 și 1914, iar în momentul în care se muta în Casa de pe chei – așa cum mai este numită casa despre care vă povestim – era directorul Teatrului Național. De-a lungul vieții sale, Pompiliu Eliade a activat și ca istoric literar, profesor universitar, deputat și membru corespondent al Academiei Române. În această casă a locuit împreună cu soția și cei doi copii.
Odată cu moartea lui P. Eliade în 1914, soția și cei doi copii au părăsit țara și s-au mutat la Paris. Întrucât casa fusese achiziționată cu ajutorul unui împrumut substanțial de la Creditul Urban care nu a putut fi achitat integral după moartea lui Eliade, aceasta a intrat în patrimoniul băncii.
Un timp, a fost închiriată și a funcționat chiar și un cămin studențesc. Prin anii ’30, casa i-a fost vândută magistratului Anton Rădulescu, director juridic al Băncii Românești. Din anul 1946, familia lui Rădulescu a fost silită să împartă casa cu un activist de partid, un maior și un judecător. Anii au trecut, proprietarii și chiriașii s-au mai schimbat pe parcursul anilor, casa a fost locuită și de către oameni fără adăpost care au adus-o într-o stare deplorabilă…
Din păcate,peste întreaga istorie a acestui imobil de patrimoniu s-a așternut și indolența și „dragul de a face totul praf” a unui prezent în care, din păcate, astfel de cazuri sunt frectevente, până la a vedea clădiri care se piard în incendii sau tot soiul de catastrofe nedorite…
Sursă foto/info: Cezarina Danciu/Bucurestiul de odinioara
