Cetatea din Alba are statutul legal de monument istoric și trecutul ei este impresionant. Are bastioane de tip Vauban și se află pe Dealul Citadelei.
Cetatea de la Alba Iulia are o suprafață de peste 70 de hectare și este cea mai mare din România. Ea este în picioare de mai bine de 300 de ani. Istoria ei este impresionantă și se întinde de-a lungul a două milenii. Trei fortificații au fost construite în trei epoci diferite, iar fiecare cetate a înglobat-o pe cea veche: Castrul ridicat de romani, Cetatea medievală și Cetatea Alba Carolina.
Ultima a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea și avea rol de fortificație strategică de apărare a Imperiului Habsburgic.
Înaintea ei a fost Castrul Roman al Legiunii a XII-a Gemina (106 e.n) și Cetatea Medieval Bălgrad (secolele XVI-XVII).
Primul proiect al fortificației Alba Carolina a fost făcut de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti.
Piatra de temelie a Cetății a fost pusă în 4 noiembrie 1715. Se crede că anul în care s-au finalizat lucrările a fost 1738, deși au existat lucrări și în anii următori.
Deși sistemul de apărare proiectat inițial avea patru linii de fortificații și una mai îndepărtată pe Dealul Furcilor, construcția finală a Cetății a avut doar trei linii de fortificații.
Deși proiectul îi aparține arhitectului italian, din punct de vedere tehnic, se pare că cel care a inspirat proiectul a fost mareșalul principe Eugeniu de Savoia.
E cel care a introdus sistemele de fortificații elaborate de Vauban în Franța în Imperiul Habsburgic.
Planul originar al cetății a fost trimis la Viena și prințul Eugeniu de Savoia l-a aprobat. Terenul de 140 de hectare necesar a fost eliberat dărmând vechiul oraș medieval. El a fost mutat în partea de est a cetății.
Construcția a fost realizată în timpul împăratului Carol al VI-lea.
Trebuie știut că zidurile din cărămidă erau prevăzute ca să ricoșeze ghiulelele metalice.
Dar proiectul inițial nu s-a realizat în întregime, pentru că banii au fost folosiți ulterior pentru a construi fortificații mai aproape de granița cu otomanii, de aceea Cetatea are doar trei linii de apărare, în loc de patru.
Ceea ce atrage in mod deosebit atenția este forma de stea a cetatii Alba Carolina care impresionează pe oricine. Fiecărui colț îi este atribuit câte un bastion cu o înălțime de 12 m. Practic, perimetrul zidurilor ajunge la 12 km.
Detalii
Poarta I se află pe latura de est a fortificației. Poți vedea pe ambele ei fețe basoreliefuri cu scene din mitologia greacă, iar sus se află statuia zeului Marte și a zeiței Venus. Ambele sunt flancate de bombarde, iar frumusețea lor este de necontestat.
Poarta II a fost dărâmată inițial în 1937 pentru a se face Obeliscul dedicat lui Horea, Cloșca și Crișan, dar a fost reconstituită ulterior după niște fotografii vechi. Aceasta se află pe cea de-a doua linie de apărare, în capătul unui culoar făcut în rampă.
Poarta a III-a reprezintă simbolul orașului, fiind cea mai impunătoare și impresionantă dintre porțile cetății. Se află între bastioanele Sfântul Eugeniu de Savoia și Sfântul Capistrano și pe aici este intrarea propriu-zisă în cetate.
Poarta somptuoasă este susținută de patru piloni și opt pilaștri angajați care susțin bolțile deasupra cărora se află postamentul statuii lui Carol al VI-lea.
Poarta a IV-a se află pe latura de vest a cetății, la mijlocul curtinei care leagă bastionul Trinitarienilor de bastionul Sf. Mihail. Este împodobită pe interior și ornamentată, iar intrarea semicirculară este flancată de doi pilaștri cu coloane și atlanți.
Poarta a V-a se află pe colțul de sud-vest și e precedată de un lemn. Are arhitectură simplă, fără sculpturi sau ornamente. Aceasta este una dintre intrările secundare în partea de vest a cetății. Podul face legătura dintre ravelinul Sf. Mihail și a treia linie de apărare a cetății. Pe parcursul anului 2010, poarta a fost reabilitată.
Poarta a VI-a a fost și ea reabilitată în momentul în care zidul de vest al cetății, distrus în 1921, a fost refăcut. Totodată, s-a reconstituit și drumul regal.
Poarta a VII-a este cea care scurtează la jumătate drumul turiștilor care vor să intre în cetate dinspre latura de nord. Este o poartă simplă, fără sculpturi, ce facilitează accesul pietonal în șanțul cetății.
Comoară din miezul istoriei noastre ce ar merita să fie și-n… miezul manualelor de istorie- și aici ne referim la ISTORIA în sine a acestei minunate cetăți.
Foto: stirileprotv.ro
