În actualul județ Argeș se găsesc nenumărate dovezi arheologice care demonstrează că pe aceste meleaguri oamenii au trăit încă din timpul paleoliticului inferior.Noi o să prezentăm dovezi începând cu perioada ocupării Daciei de către romani.
De asemenea trebuie să ținem cont că Argeșul a reprezentat leagănul de formare a statului medieval: Țara Românească.Astfel prima localitate atestată documentar, în spațial actual al județului Argeș, este Câmpulung. Numele orașului, în versiunea latină Longo Campo, se regăsește pe piatra funerară din 1300 a comitelui Laurencius.A doua localitate atestată documentar este Curtea de Argeș, prima reședința a familiei Basarabilor.
Printre așezările rurale, atestate din timpul stăpânirii romane în Dacia, este și actuala localitate Purcareni, sat în cadrul comunei Micești.Pe teritoriul acestei localități, în timpul împăratului Septimiu Sever (93- 211) a existat o parte din fortificațiile ” limesului transalutanus”, care reprezenta granița instituită de împărat. Castrele romane care făceau parte din fortificațiile linesului se regăsesc în localitățile: Urluieni, Falfani, Săpată de Jos, Albota, Purcareni, Schitul Golești și Rucăr. Castrul roman de la Purcareni, construit pe o suprafața de aproximativ 3 ha, în “Poiana Lena lui Nică” pe malul drept al râului Doamnei, intersecția șoselei Pitești – Câmpulung cu șoseaua spre Purcareni (monument de arheologie AG-I-m-A-13371.01).Acest castru “a fost construit din cărămida, piatra și lemn, pentru ostașii care aveau misiunea să supravegheze și să apere noua granița”(Roxana Dorobanțu-Dina, Studii și Comunicări, Seria Istorie, Tom XVI-2007.pag,230) Acest castru a fost identificat de prof.Grigore Tocilescu și Petre Polonic, la sfârșitul secolului al XIX-lea și demonstrează existența unor așezări geto-dacice pe teritoriul acestei localități.Este cunoscut faptul că pe lângă fiecare castru roman apăreau așa-zisele “canabae”. Acestea au reprezentat viitoarele sate daco-romane, în care soldațîi romani își întemeiau familii prin căsătoria cu femei geto-dace. Din păcate din acest castru nu se mai păstrau decât urme din latura de vest a acestuia, în lungime de 160 m și fragmente din latura de SV. (Dumitru Tudor, Oltenia romana, ediția a-III-a, București.1968.pag.235)
După 1990,deși era înregistrat că monument de arheologie, clasa A, prin acțiuni inconștiente, a fost distrus și ce mai rămăsese timp de peste 1700 de ani. Tot în Purcareni se găsește alt monument istoric : Biserica Sf. Gheorghe și Sf. Nicolae, monument înregistrat la Ministerul Culturii, poziția 673, sub numărul AG-ÎI-m-B-13768, biserica ridicată în 1779,pe locul altei biserici mult mai vechi, din lemn, pe care tradiția orală o atribuie Sf. Nicodim de la Tismana. Când vechea biserică din lemn a ars, Șerban și soția sa Joița, împreună cu alți localnici s-au învrednicit și au ridicat acesta biserică (Nicolae Stoicescu, Bibliografia localităților și monumentelor feudale din România, I, Țara Românească,1970,pag.518.)Tot în curtea bisericii se regăsesc și două monumente funerare din secolul al XVI-lea.
Date despre (fosta comună a județului Mușcel) Purcareni apar și în“ Muscelul nostru: Lămuriri asupra rostului și cuprinsului monografiei județului și a celor 63 de comune” lucrare scrisă de C.Rădulescu-Codin, ediția 1922,pag.48
Această biserică a mai fost reparată în anul 1898 și a mai existat o încercare de restaurare (care s-a transformat în renovare și refacere a unei bune părți din pictura, în anul 2008, preot fiind Florin Comanescu, actualul paroh.
Prin aceasta lucrare doresc să supun atenției dumneavoastră dorința Patronatului Național al Agențiilor de Turism de a salva acest monument istoric și a participa, împreună cu noi, la strângerea de fonduri necesare demarării proiectului pentru atragerea de fonduri guvernamentale. Cei care respectă trecutul și simt dragoste față de realizările înaintașilor noștri sunt indemnati să facă o mică donație către:
PAROHIA PURCARENI -C.I.F. 14253615
IBAN : RO05BTRL00301205G65207XX ,BANCA TRANSILVANIA – MIOVENI
SWIFT/BIC : BTRLRO22
Cu speranța că prezentarea de mai sus a reușit să vă trezească interesul și dorința de a ajuta,
Vă mulțumesc,
Ing. Adrian Stanciulescu
Președinte P.N.A.T.
