Coloana Infinitului, poate cea mai cunoscută operă brâncușiană, a fost inaugurată la 27 octombrie 1938 și dedicată Eroilor căzuți în Primul Război Mondial.
Realizată din fontă și oțel, impresionanta sculptură-„majusculă” a unei creații cea uimit lumea, are 29,33 m înălțime și 17 module (cărora Brâncuși le spunea, „mărgele”). Una din cele 17 „mărgele” este înjumătățită. O jumătate stă la baza Coloanei pe glia strămoșească îmbibată de sângele celor căzuți și reprezintă jumătatea anului 1916, momentul când România a intrat în război. Cealaltă jumătate se află în vârful Coloanei, simbol al drumului spre infinit al spiritelor celor căzuți…
Se povestește că maiestuoasa sculptură emite energie pe o rază de 200 m, mai ales noaptea pe lună plină sau lună nouă. Ea captează energiile terestre (telurice), pe care le emite în atmosferă. Datorită configurației terenului format din roci metalice și a adâncimii fundației Coloanei, se consideră că pe suprafața sa trece o fâșie de curent electric teluric. Ea se află pe un așa-zis „nod geopatologic” și perpendicular pe paralela 45 grade latitudine nordică.
Mesajul transmis de Brâncuși, este următorul, „….Să arzi ca o flacără, să te prefaci în fulger legând cerul cu pământul”…
Coloana Infinitului – cale către infinit, spre lumină, spre frumusețe, spirit, prin „disciplina” gândului, a măiestriei, prin respectul față de neam, de înaintași
Coloana a fost turnată în fontă în septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petroșani (ACP). Șeful proiectului a fost inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan, proiectul de execuție și calculele au fost făcute de inginerul Nicolae Hasnas, execuția stâlpului central a fost coordonată de maistrul-șef Ion Romoșan, iar execuția modelului în lemn al mărgelelor a fost făcută de maistrul tâmplar Carol Flisec în colaborare directă cu Brâncuși, care sosise de la Paris special pentru a supraveghea turnarea coloanei.
Elementele componente ale coloanei sunt următoarele:
- Nucleul metalic din țeavă pătrată cu latura de 42 cm, asamblat din trei tronsoane cu lungimea de 8,93 m, 10 m și 9,4 m.
- Fundația din beton, care ajunge la adâncimea de 5 m, cu o formă de trunchi de piramidă, cu baza mare de 4,5 m, orientată în jos. Așa zisa țeavă pătrată care formează nucleul metalic este de fapt un cheson, realizat din patru profiluri de oțel cornier cu aripi egale, poziționate astfel încât să formeze un pătrat. Țeava pătrată astfel formată este căptușită, prin nituire, atât pe interior cât și pe exterior cu tablă groasă de 20 cm. Cele trei tronsoane se asamblează unul în prelungirea celuilalt cu ajutorul unor șuruburi și piulițe. Numărul niturilor folosite la căptușire este de ordinul miilor, aceste nituri fiind montate la un pas de 10 cm fiecare nit față de celălalt nit.
- „Mărgelele” (cum le numea Brâncuși) din fontă, „înșirate” pe nucleu, în număr de 17:
- Un semielement de bază, cu înălțimea de 136 cm;
- 15 module octaedrice, cu înălțimea de 180 cm fiecare;
- Un semielement la vârf cu înălțimea de 90 cm, acoperit cu un capac.
Alămirea Coloanei s-a făcut la fața locului, aplicând prin pulverizare sârmă de alamă. Aceasta tehnologie a fost utilizată la vremea respectivă pentru prima dată în România și a fost adusă special din Elveția.
Vă va uimi… greutatea totală a Coloanei (nucleu + „mărgele”) este de 29 173 kg.
De asemnea un fapt ce trebuie știut: comanditara lucrării a fost Aretia Tătărescu (prin Societatea „Liga Națională a Femeilor Gorjene”), care i-a acordat lui Brâncuși deplină libertate de acțiune și l-a ajutat să obțină sprijinul financiar necesar.
Foto. Louis Guermond
