Pe Strada Henri Coandă nr 11. În sectorul 1. Cum s-ar spune, în miezul capitalei. Aici sălășluiește o instituție vitală ființei naționale, anume… Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. Aici, în clădirea asta minunată, care, părea, până deunăzi, desprinsă din imaginea unui celebru personaj din… „Marile speranțe”… Pe zi ce trecea, construcția se deteriora, fapt ce îi umbrea, firește, tot mai mult mult frumusețea ce se încăpățânează să amintească de feeria Micului Paris. Și, totuși, ave vești că… se întâmplă ceva BUN!
Una dintre cele mai spectaculoase vile din București își va reprimi strălucirea de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, atunci când a fost construită.
Casa a aparținut Colonelului Petre Macca, erou al Războiului de Independență, și soției sale, Elena Macca. Soții Macca nu au avut niciodată copii, așa că și-au donat întreaga avere Statului român. Așa, pur și simplu. O poveste cu final fericit. Și asta pentru că această clădire a intrat ăn RESTAURARE! Ceea ce nu poate decât să ne bucure!
Adevărată bijuterie arhitectonică, clădirea va fi consolidată și restaurată de Institutul National al Patrimoniului, lucrarea fiind finanțată de Ministerul Culturii. Șef de proiect este arhitectul Petru Mortu, conferențiar alUniversității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Petru Mortu face parte și din Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului „Sanda Voiculescu”.
Institutul de Arheologie din Bucureşti (numit, din 1994, „Vasile Pârvan”) a fost întemeiat în anul 1956.
Din punct de vedere instituţional, el este, de fapt şi de drept, succesorul Muzeului Naţional de Antichităţi, ale cărui începuturi urcă în timp până în 1834, când domnitorul Alexandru Ghica a întemeiat, la Colegiul „Sfântu Sava”, un prim muzeu, care cuprindea şi o importantă colecţie de piese arheologice. Oficial, Muzeul Naţional de Antichităţi a fost întemeiat prin decretul nr. 1648/23 noiembrie 1864 emis de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Îmbogăţit prin numeroase colecţii particulare (în principal a generalului Nicolae Mavros), muzeul ctitorit de primul domnitor al ţărilor române unite devine o importantă instituţie de profil arheologic, la conducerea căreia s-au succedat mari personalităţi ale arheologiei româneşti (Grigore Tocilescu, Vasile Pârvan).
Din 1949 Muzeul Naţional de Antichităţi devine o secţie a Institutului de Istorie al Academiei Române, iar din 1956, odată cu înfiinţarea Institutului de Arheologie, o secţie în cadrul acestuia. Succesor al uneia dintre cele mai vechi instituţii ştiinţifice din România, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” – în fruntea căruia, de la fondare, s-au aflat, succesiv, Emil Condurachi, Dionisie M. Pippidi, Constantin Preda, Petre Alexandrescu, Alexandru Vulpe şi, în prezent, Eugen Nicolae – a continuat activitatea marilor săi înaintaşi, impunându-se ca cea mai importantă instituţie de profil din ţară şi recunoscută ca atare în toate mediile arheologice internaţionale. În prezent, Institutul face parte dintre unităţile de cercetare subordonate Academiei Române potrivit H.G. 116/1990 şi îşi desfăşoară activitatea în acord cu Legea de organizare si funcţionare a Academiei Romane nr. 752/2001, Statutul Academiei Române şi Regulamentul de aplicare a Statutului Academiei Române Române, cu respectarea legislaţiei în vigoare (Legea 319/2003) în domeniul cercetării-dezvoltării.
Sursa foto: Maria Mirela/Case vechi- Facebook
