Calea Griviței în anul 1930, perspectivă spre Gara de Nord.
Așa cym aflpm de la Dl Georges Eneas, imaginea, datând din anul 1930, este luată din fostul Cinema Marconi (denumit în anii comunismului, mai întâi Cinema Popov, apoi Cinema Dacia). În stânga, micul scuar triunghiular (numit pe la 1911 Piața Griviței) dintre Cinema Marconi (Dacia), intrarea Străzii Atelierului, stradă care avea două ramuri: una care duce spre Piața Matache Măcelaru’ și cealaltă care asigura, prin Fundătura Atelierului devenită mai târziu Fundătura Ing. Hârjău, accesul către Atelierele Centrale CFR, de unde i se trăgea și denumirea.
În zonă, datorită proximității Gării de Nord, unde veneau și plecau oameni din toată țara, au apărut pentru găzduirea acestora o mulțime de hoteluri de toată mâna, după cum ne arată Anuarul Socec din 1923-1924, Secțiunea Hoteluri.
Astfel, chiar pe colțul dintre Calea Griviței și Strada Atelierului era Hotelul Alianța (Calea Griviței nr. 139, propr. și antrep. Ziropol Lambru & Lazăr) după care urma Hotelul Coroana (Calea Griviței nr. 141, antrep. Toader Metta) și apoi Hotelul Poradim (Calea Griviței nr. 143, atrepr. Froimovici), situat pe colțul Căii Griviței și intrarea în Fundătura Poradim, a cărei firmă se zărește în imagine. În continuare, pe această parte numerelor impare a Căii Griviței, până la Gara de Nord, urmau în șir alte hoteluri: Hotel Papadopol (Calea Griviței nr. 161, propr. Papadopol D. G.), Hotel Moscova (Calea Griviței nr. 167, antrepr. Naciopol C. P.), Hotelul Nord Eftimiu (Calea Griviței nr. 169), Hotel Împăratul Traian (Calea Griviței nr. 177, propr. Oașis I. P.). Acesta din urmă, ultimul înainte de Gara de Nord, se găsea cam la capătul din dreapta al actualului bloc care avea la parter, prin anii 60-80, Magazinul de încălțăminte Cerbul.
Pe partea din dreapta a imaginii, cea cu numere pare, vedem clădirea cu parter și etaj, balcon din fier forjat și acoperișul cărămiziu, de la nr. 104, care avea la parter Librăria J. London și locuințe la etaj, urmată de două mici prăvălii la numerele 106 și 108. În continuare vedem, Hotelul Roma (antrep. Stutzer Ghedale, Calea Griviței nr. 110), în care în anii ‘20-‘30 a funcționat și Cinema Roma, numit în anii 1934-1948 Cinema Diana. După Hotelul Roma, clădirea înaltă cu trei etaje și mansardă (care are pe calcan reclama Trapez), este Hotelul Frunzete (propr. Frunzete Vasile, Calea Griviței nr. 112).
Până la Hotelul Grivița (fost Hotel Bratu, propr. Bratu Al., Calea Griviței nr. 130) de pe colțul cu Strada Gheorghe Polizu mai sunt câteva imobile specific negustorești, cu prăvălii la parter și locuințe la etaj, cu un aspect arhitectonic plăcut, caracteristic începutului de secol XX.
Sursa foto: Georges Eneas
