Renovarea energetică aprofundată a clădirilor poate conduce la reducerea consumului de energie cu cel puțin 60%, conform datelor Comisiei Europene.
Mai ales în contextul crizei energetice cu care ne confruntăm, aceasta reprezintă cea mai eficientă metodă pentru diminuarea facturilor la utilități. Preocuparea pentru o eficiență energetică ridicată a clădirii – care asigură nu doar un consum redus de energie și un impact mai mic asupra mediului, ci contribuie de asemenea la sănătatea și starea de bine a ocupanților – va căpăta tot mai multă atenție în spațiul public.
Pentru industria de construcții, această tendință este deja vizibilă în sectorul comercial și al spațiilor de birouri, unde numărul clădirilor certificate drept „verzi” sau sustenabile este în creștere de la an la an. În România, avem peste 10.000 de locuințe și peste 10 milioane de metri pătrați de clădiri de birouri, centre comerciale, spații industriale etc. certificate drept „verzi”, se arata intr-un material publicat de Romania Eficienta.
„Dacă ne raportăm la municipiul București, probabil că aproximativ 35% din spațiile de birouri sunt toate clădiri verzi. Într-un interval foarte scurt am reușit să ne aliniem cumva la cerințele europene. Față de alte state mult mai dezvoltate, am fost mai receptivi”, a declarat Andrei Botiș, președinte al Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC).
Deși s-a făcut un progres enorm, piața construcțiilor sustenabile este încă la început.
„Pe partea de birouri și clădiri comerciale, piața este oarecum stabilă: cine construiește, construiește verde. În schimb, pe partea de locuințe, este un gol imens încă”, a adăugat acesta.
Standardul nZEB (clădire cu un consum de energie aproape zero – n.r.) devenit obligatoriu de la începutul acestui an pentru orice tip de clădire nouă, inclusiv locuințe, va regla lucrurile pe zona de construcții noi, care vor trebui să se adapteze normelor obligatorii de sustenabilitate.
Dacă pentru construcțiile noi normele europene impun standarde de sustenabilitate tot mai ridicate, pentru parcul de clădiri existent, format în cea mai mare parte din clădiri vechi și ineficiente, renovarea aprofundată și durabilă reprezintă soluția pentru a le aduce la standarde ridicate de eficiență energetică.
Renovările în România, superficiale și fără accent pe sănătatea ocupanților
Dacă analizăm situația din România, „în prezent, în sectorul rezidențial mai puțin de 5% din fondul de clădiri a fost reabilitat termic și eficientizat energetic, în ciuda faptului că o astfel de lucrare ar duce, în medie, la economii de energie de peste 50%. România deține un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare energetică și consolidare seismică, cu accent pe intervenții care să asigure atât creșterea performanței energetice, cât și stabilitatea structurală și funcțională, din perspectiva unei abordări integrate care să asigure tranziția către un parc imobiliar verde și rezilient, ce conservă valorile culturale și care să conducă la obiectivele de reducere a consumului de energie” – arăta Guvernul, în draftul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) publicat în acest an.
Guvernul mai arată ceva foarte important: calitatea slabă a renovărilor clădirilor efectuate până acum:
„Cu finanţare şi co-finanţare redusă şi cu inițiativă de a renova cât mai multe clădiri posibil, auditurile energetice și proiectele tehnice au fost elaborate pentru a realiza, în cea mai mare parte, mai degrabă niveluri minime de eficienţă, decât pentru a sprijini sau a promova renovările aprofundate. Ca urmare, baza de cunoștințe privind renovările aprofundate este în continuare foarte redusă”, conform datelor din PNRR, în varianta anterioară celei aprobate în luna septembrie de Comisia Europeană.
„Mare parte dintre proiectele de renovare a clădirilor nu au abordat corespunzător soluțiile de ventilare a spațiilor, creând astfel probleme de climat interior în clădirile renovate, cu implicații directe, pe termen mediu și lung, atât asupra confortului și sănătății ocupanților, cât și asupra comportării în timp și a durabilității construcțiilor respective, iar lipsa sistemelor de recuperare a căldurii a limitat performanța energetică după renovare”, mai arăta Guvernul.
Rolul tehnologiei digitale în transformarea durabilă a clădirilor
Așadar, dincolo de reducerea consumului de energie, renovarea ar trebui să ia în calcul îmbunătățirea unor indicatori precum calitatea aerului interior, lumina, zgomotul, confortul termic etc., fiecare dintre acestea fiind cunoscut pentru influența asupra stării noastre de bine și a sănătății noastre.
În plus, pentru a înscrie clădirile existente pe traseul sustenabilității, modernizarea ecologică a clădirilor oferă rezultate dovedite. Aici tehnologia joacă un rol esențial. Iată câteva metode de modernizare a clădirii care vă pot ghida drumul către practici de construcție durabile, atunci când faceți o renovare:
1. Vizibilitate în timp real a consumului de energie. Tehnologiile digitale bazate pe internetul obiectelor (IoT) oferă informații în timp real asupra consumului de energie atât la nivelul clădirii și echipamentelor, cât și privind comportamentul chiriașului.
2. Eficiența apei. Eficiența apei reprezintă un alt principiu fundamental pentru clădirile verzi.
3. Calitatea aerului interior (IAQ). „Potrivit Agenției SUA pentru Protecția Mediului, oamenii își petrec aproximativ 90% din timp în interior, respirând aer interior mai poluat decât aerul exterior. Orice practică „verde” care elimină poluarea din aerul interior va fi bine primită de toate părțile interesate dintr-o clădire”, conform unei companii de tehnologie în domeniu (găsiți detalii AICI). Internetul obiectelor (IoT) a făcut ca monitorizarea IAQ în timp real să fie simplă și mai accesibilă, furnizând date obiective pentru a se asigura că sistemele HVAC din mediul construit oferă condiții sănătoase pentru ocupanții clădirii.
