Asociaţia de Turism Poiana Braşov – care începând din 11 ianuarie, se va numi Organizaţia patronală Poiana Braşov – solicită Primăriei Braşov să nu mai elibereze autorizaţii de construire pentru blocuri de locuinţe, ci doar pentru unităţi de cazare.
Concret, la acest moment, sunt deja trei proiecte mari în derulare, cu sute de apartamente, a declarat preşedintele organizaţiei, Roxana Cojocea, la Radio România Braşov: „Cu îngrijorare am constatat că există solicitări şi că deja încep să se elibereze certificate de urbanism şi chiar autorizaţii în acest sens. Iniţial, a fost un bloc puţin mai micuţ chiar vizavi de lacul Mioriţa, iar acum sunt 3 proiecte mari în diferite stadii – cel din Poiana Mică unde am înţeles că există un număr de 52 de mini-blocuri unde vor fi aproximativ 200 de apartamente date spre vânzare”.
Roxana Cojocea a declarat că Asociaţia de Turism Poiana Braşov nu se opune dezvoltării staţiunii, dacă proiectele imobiliare ţin cont de componenta turistică: „Noi nu putem să oprim, efectiv, dezvoltarea, însă trebuie făcută unitar şi să nu afecteze nici imaginea, nici scopul destinaţiei în sine. Noi suntem o destinaţie turistică, 90% – 99%. Facem turism şi nu ne dorim să devenim zonă rezidenţială pentru că în această situaţie cred că am putea să punem lacătul pe uşă…Turiştii nu vin să se îngroape în betoane, vin la aer curat”.
O mare parte din staţiunea Poiana Braşov este în paragină, consideră Roxana Cojocea: „Da, este deranjant. Gândiţi-vă: începând de la hotelul Ciucaş şi, vizavi, fostul hotel Şoim – care într-un final intră în renovare – şi plecând pe Poiana Ursului, clădire din bolţari din 2010. Continuăm cu Favoritul în paragină. În dreapta, satul de vacanţă în paragină. Înspre Casa Viorel, stânga, dreapta, tot construcţii lăsate de izbelişte de ani de zile. Chiar fosta spălătorie care deservea ONT-ul, pe vremuri… sunt în continuare în paragină. Mai sunt multe altele în zone mai lăturalnice”.
Preşedintele Asociaţiei de Turism consideră că domeniul schiabil este insuficient chiar şi pentru un grad de ocupare sub sută la sută în Poiana Braşov. În acest context, ar trebui dezvoltată infrastrutura de agrement, nicidecum zona rezidenţială.
Așadar, o problemă. O problemă destul de mare și… sensibilă, având în vedere că deja, construcțiile la care se face referire ar fi deja ÎN LUCRU. Luăm muntele cu asalt, îl ciuntim, construim fără să ne gândim la efecte pe termen lung?! Sacrificăm mediul, muntele, natura?!
Rămâne de văzut ce se va întâmpla! Poiana Brașov eunul dintre cele mai pitorești areale montane de la noi și… din Europa, unde splendorile naturii fac casă bună cu Turismul… Se va transforma totul într-un orășel???
Din păcate…nici istoricul cartier Schei n-a scăpat de sub papuculunui amplu proiect imobiliar care în mod clar va răni cararcterul cu totul speialal acestui loc fermecător tocmai prin istoricul său, printenacitatea cu care până acum reușise să păstreze aerul medieval, simbolistica și arhitectura desprisă parcă, din cărți vechi… (*În teritoriile intracarpatice, „Șcheii” sunt înregistrați de cancelaria maghiară ca simple toponime românești, nu ca realități etnice vii. „Schei” (șcheau) mai era folosit pentru a denumi cartiere de credincioși de rit slavon. De-a lungul timpului localitatea a fost menționată sub diferite nume: „Șchei” (1595) Bolgarszek (1611), Scheu Brașovului, orașul Schei lângă Cetatea Brașovolui (1700), Bolgarsek, Șchei de lângă Brașov (1701), Șchiiaii Brașovului (1708), Bolgaria Brașovului (1723), Șchei lângă cetate Brașovului unde-i zic Bolgara, Șchiai (1724), obștea din Bolgarseghi (1773), sărăcimea obștii Bolgarsegului (1774), Bolgarsec, Biserica Bolgarseghiului (1813), Bolgarsechi (1816), Bolgarsăchiu (1817)).
foto: Facebook, ziare.com
